Tratatul fricii

 (Tana:) Frica, ce mecanism banal. Cam la același nivel cu dormitul, mâncatul, spălatul pe dinți al omului de după Evul Mediu. Frica e aia care te face să alergi prin pădure ca nebunul din calea porcului mistreț, sapă cărări prin balastul de informații când ai foaia în față la examen. N-am nimic cu frica ce ne ține în viață, că doar nimic nu e mai sfeeric ca supraviețuirea.

Dar e un soi de frică, neam cu bolunzirea, simptomatică în speță la oamenii ce gândesc prea mult. Ultra-analizarea unei situații ipotetice, dar posibile la nivel conceptual e ca un fel de bulimie a minții. O data ce sămânța fricii și-a găsit loc călduț la soare, crește ca iedera pe casă. Când dai în patima fricii, nu te oprești până nu golești tot frigiderul, ca apoi să debordezi totul, de preferință, pe capotul de casă al celor mai importante relații.

Mai e o treabă cu frica asta, are o impresionantă tendință de a-și face gașcă. Ai acolo o frică mică, plăpândă, pe care o ascunzi lejer după un morman de cărți autoeducative. Baiul e că, lângă frica asta mică, mai vine tiptil și alta, și alta și uite așa devine un adevărat bairam de frici, ce-ți sparg sticle și pahare de calota minții. Că unele au așa un talent, că stau ascunse în șifonier jumătate de viață. Pe unele nu le-ai privit în ochi nici măcar o dată, și apoi, când ți-e lumea mai dragă,  vin să iți aducă aminte că sunteți prieteni de o viață. Sunt fricile care până și ele au uitat cum le cheamă.

Cu frica asta ajungi  pătrat, careu desenat pe-o foaie, iți pierzi treptat o dimensiune. Mulți ne obișnuim să fim așa, bidimensionali, ciuntiți de noi, mulți așteptăm că poate, poate trece, mulți ne micim din ce în ce mai mult în noi.

Am dat nas in nas cu frica mea de curând, prin casa. Făceam dezordinea de zi cu zi și, dintr-o dată, mă pocnește ceva după ceafă. Rămân legumizată două zile, gândindu-mă ce mârșav tâlhar mi-a otrăvit aerul din cameră. Printre lacrimi de crocobaur și suspine lungi, în zare îmi apare un fel de față. Frica mea cea mare. Să-i zicem Gigel, că era, defapt, “un fric”. Ne-am cunoscut, i-am plans pe umăr și i-am dat cu o tigaie în cap. Fricile nu sunt de luat cu frumosul, că doar se fac un pic mai mici cât timp le gadili ușurel orgoliul. Mi-am cerut scuze apoi și l-am iertat, că doar iertând faci din frică o simplă amintire. Gigel mi-a mulțumit, nici pentru el nu era bine să stea singur, așa, cu mine. S-a dus în lumea fricilor, la ai lui.

Comments on: "Tratatul fricii" (3)

  1. tratat… trat-o-sferă, stratosferă… vezi, apropo de sferă, încercând să tratăm tot felul de chestii mai mult sau mai puțin tratabile ajungem inevitabil la ideea de a ne proteja de ele. de a ne asigura un strat protector. să îi spunem stratosferă ca să nu ne geometrizăm haotic. să luăm un gigel ( o frică ) și să ne gândim așa… lăsăm la o parte faptul că nu am o tigaie în casă. îi sparg de cap vaza colorată, pe urmă mă împac cumva cu el, strângem împreună cioburile și îl expediez frumos la ai lui că știm cu toții că e greu să fi departe de casă. pe urmă sper că el o să accepte să plece, că doar nu l-ați învățat voi cum e cu acasă și a(casă). după asta o să mai îmbrac o stratosferă de data asta antigigelească. noroc că e iarnă și nu transpir cu atâtea stratosfere. întrebarea e, devin mai mică înăuntrul acestor sferice straturi sau mai mare, mai roșie, mai grasă și mai frumoasă o dată cu fiecare nouă garderobă?

    • Dar la ce îți mai trebuie stratosfere protectoare când Gigel e bun plecat în lumea lui? Poți rămâne goală, și n-ai să mai tremuri de frig sau de absurd, căci fără vântul fricii care să îți sufle în ceafă, rămâi o sferă luminoasă, produci căldură cât să-ți fie ție bine. Ba mai mult, faci schimburi de căldură cu sferele de lângă și încălzești până și piticele albe. Nu trebuie să fi gigantă roșie, că te încălzești prea tare și te stingi prea repede. Idealul e galben.

  2. […] se plămădesc din orgoliu (despre care am mai povestit) și din frică (despre care a scris Tana ”tratatul”). Frică și orgoliu = coctail Molotov. Din reacția chimică apar egoismul, neîncrederea, […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Tag Cloud

%d bloggers like this: