(Tana:) Crăciunul e sărbătoarea mea preferată. În fiecare an alerg cu Ralu (cealaltă) să prindem trenul Cluj-Deva, după o zi de căutat după cadouri, globuri, beteală. Anul ăsta l-am pierdut. Noi pierdem trenuri, luăm amenzi, ne urcăm în alte trenuri, nu mai e nimeni surprins când le sună telefonul: „Iar l-aţi pierdut. Bine. Ne vedem mâine.” Ajung acasă, unde e mama, care mă aşteaptă să împodobesc bradul şi să fac maioneză.

De Crăciun ne adunăm toţi acasă. Ne-am răspândit peste tot prin lume, dar în fiecare dimineaţă de Ajun ne bem cafeaua împreună. Seara ne strângem patru prietene bune, cu Raluca prezentă spiritual şi updatată telefonic, să împărţim cadouri. Anul ăsta am primit cercei din Kenya, lucraţi manual, colier cu fetiţe ce ne seamană din Bruxelles, bijuterii din Satu-Mare. Eu le-am făcut cadou căni de ceai şi bluze zânice, toate din second, căci nu mă dezmint de la opţiuni, iar dragul cu care le caut n-are nici preţ, nici etichetă. Facem acelaşi lucru, bem vin fiert şi rupem hârtia de împachetat sub brad, de nouă ani. Aşa am ajuns să avem aceleaşi poze, an de an: pe canapea la mine, fete cuminţi cu feţe zâmbitoare şi brad pufos prins în fundal.

Apoi sfârşim în cafenea, unde ne aşteaptă alţi dragi prieteni, cu povestioare înflăcărate şi amintiri pestriţe de Crăciun. Lăsăm planurile măreţe, proiectele, problemele, lăsăm totul deoparte, şi totul se petrece timp de o noapte de parcă timpul ar fi stat în loc. E aşa vizibil cum am crescut, cum unii avem puţin mai multe fire albe, cum visele s-au împlinit şi ne aşteaptă alte vise. Dar e tradiţie să râdem zgomotos, să bem puţin mai mult, să ne îmbraţişăm, să fim toţi în acelaşi loc, o dată în an.

Crăciunul ăsta am hotărât să coacem un proiect. Fiecare lucrează din locuri diferite, cu arme diferite, pentru acelaşi ţel. Vrem să facem ceva, orice, care să ne facă mândri. Luptăm din ţară, sau de departe, pentru a face lumea un pic mai optimistă, un pic mai conştientă, un pic mai îndreptată spre cunoaşterea şi recunoaşterea valorii. Din vorbă în vorbă s-a născut ROAR, un festival de teatru care să aibă loc în Cluj, produs de noi, românii, pentru un public din afară. Spectacole cu actori români, jucate în limbi de circulaţie internaţională. Vrem să oferim o altă perspectivă, prin care lumea occidentală să se apropie de esenţa noastră, să ştergem praful ce s-a aşternut peste imaginea noastră pentru a scoate la iveală coloana vertebrală dreaptă, mintea lucidă şi dorinţa vie de a avea un viitor prolific, care are la bază acelaşi ideal comun, al bunăstării individului într-o lume ce promovează cultura, adevărul şi valoarea.

Crăciunul ce tocmai a trecut ne-a adus împreună pentru a pune cap la cap visele noastre de ani. Tradiţia s-a metamorfozat într-un gând care să răzbată zi de zi, printre miile de gânduri, o idee care să ne unească pe noi, prieteni de o viaţă, o idee care să ne unească cu tine, cel care îşi pastrează vie încrederea şi entuziasmul şi crede în posibilitatea unei schimbări în bine.

Îţi doresc un an nou bun, cu vise care să se împlinească şi răgaz să te bucuri de ele. Iar dacă proiectul nostru tânăr îţi sună bine, te aşteptăm cu braţele deschise!

Cu drag,

Tana

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Tag Cloud

%d bloggers like this: