Mihnea Blidariu

(Raluca:) “românia mea nu-i românia ce-a uitat
de suferinţa acelora cu sufletul curat
libertate şi pâine: cât de trist devine tot
când cu pâinea i se dă libertăţii peste bot
românia mea nu-i românia-n care
democraţia s-a impus cu bâte şi topoare

– versuri de Mihnea Blidariu, solist/trompetist/chitarist în Luna Amară, activist în Campania Salvaţi Roşia Montana, poet.

Mânia din România a răbufnit în ultimele zile, pornind de la nemulţumirile faţă de schimbările controversate din Legea Sănătăţii şi ajungându-se la revărsarea tuturor frustrărilor din ultimii doi ani faţă de preşedinte, guvern şi clasă politică, tăieri de salariu şi lipsă de joburi. Deşi iniţial paşnice, protestele începute în 13 ianuarie, au degenerat în a treia zi la Bucureşti în violenţe şi vandalism, după lăsarea întunericului. La Cluj protestele au rămas paşnice, fiind făcute pe zi, şi continuă şi astăzi, seara.

Însă, dacă nu îţi vine să ieşi în stradă, poţi să-ţi trezeşti simţul civic cu spectacolul de cabaret politic “Mânia.ro”, după texte de Mihnea Blidariu, cu actorul Paul Socol şi chitaristul Andrei Puiu. “Mânia.ro” e vineri, 20 ianuarie, de la ora 20:00, în Zorki Off The Record, Cluj-Napoca. Mihnea şi Paul au vorbit despre mânie şi Mânia.ro pentru HS.

Ziceai într-un interviu că spectacolul e “un strigăt de luptă, dar și un râs cinic”. Pe cine vrei să ridici la luptă și împotriva a ce sau a cui e lupta? De cine sau ce râzi cinic?

Mihnea Blidariu: Vreau să ridic la luptă întreaga societate, împotriva nepăsării, corupţiei şi minciunii clasei politice, împotriva Roşia Montană Gold Corporation, împotriva unui sistem care are tot mai puţin de-a face cu democraţia şi care ne face să semănăm tot mai mult cu o republică bananieră.

E un râs cinic la vederea freneziei consumeriste a unui popor care, până mai ieri, se holba la vitrine goale, la vederea unei prese supusă tot mai mult superficialului şi diletantismului, la vederea unui sport naţional numit “datul cu părerea” şi la vederea unor întregi generaţii de tineri care nu ştiu nimic despre rezistenţa anti-comunistă din munţii României, dar ştiu foarte bine să joace shootere pe calculator.

Pe Puiu presupun că-l cunoști fiindcă e și el muzician la Cluj și doar vă știți toți cu toți, dar cum l-ai cunoscut pe Paul Socol? Și cum ați ajuns să faceți cabaret politic pe texte din cele două volume ale tale de poezie, Mânia.ro și No Future?

Mihnea Blidariu: Paul este un vechi fan LUNA AMARĂ şi ne-am cunoscut prin nişte prieteni comuni. Ideea acestui spectacol, „mânia.Ro”, îi aparţine. El a venit la mine şi m-a convins să facem acest cabaret politic. Ulterior, au venit Simina Zan, regizoare, şi Alina Frâncu, scenaristă.

Textele combină mesaje sociale și politice foarte percutante cu cele de dragoste. Majoritatea oamenilor nu reușește să trăiască și o viață personală și să aibă și implicare socială. Tu pari să le poți îmbina. Cum faci? Și ce recomandări ai pentru cei care nu fac asta?

Mihnea Blidariu: Oh, n-am nici un fel de recomandare… ştiu că e foarte dificil pentru majoritatea oamenilor să aibă grijă şi de viaţa personală şi să se şi implice activ în mediul civic. Singurul mesaj pe care doresc să li-l transmit este că totul se construieşte cu gesturi mici; nu e nevoie să răstoarne munţii, pot începe prin a nu face mizerie pe străzi, prin a nu lăsa un seamăn în mijlocul drumului, prin a dona un leu unei case de copii, şi tot felul de astfel de lucruri. Mesajul piesei de teatru, sub acest aspect, nu se referă la a îmbina socialul cu personalul, ci la a-ţi trage, din planul personal, energia necesară luptei pe care o duci pe plan social. Dacă am cu cine să impart iubire, nimic nu mi se pare imposibil… dar, repet, eu am mult mai mult timp decât alţii… 

Ideea de bază a unei democrații e votul. Tu susții votul în alb. (Încă îl mai suții, da?) De ce? Asta nu înseamnă că renunțăm, cel puțin temporar, la democrație?

Mihnea Blidariu: Renunţăm la un act definitoriu pentru o democraţie, ca sistem politic, atunci când nu ne prezentăm la vot, când nesocotim un drept pentru care, acum 22 de ani, au murit oameni în această ţară. Votul în alb este expresia nemulţumirii faţă de întreaga clasă politică a ţării. Practic, votând în alb, le spui politicienilor că nu te simţi reprezentat de nici unul dintre ei şi că nu ai încredere în nici unul dintre ei. Ceea ce este o realitate, în acest moment, în România. Însă este o realitate pe care românii nu ştiu să o exprime la vot. Ei cred că dacă nu merg să voteze, atunci îşi exprimă nemulţumirea. Este fals. Nu votezi, nu contezi. Cineva ar putea să mă contrazică şi să spună că aici şi dacă votezi, tot nu contezi. Parţial adevărat, însă dacă votezi, ai tot dreptul să ieşi în stradă şi să amendezi clasa politică pentru că ţi-a înşelat aşteptările. Prin votul în alb, practic, amendezi clasa politică înainte de a ajunge la putere şi ridici un semn de întrebare. Asta, bineînţeles, dacă votul în alb ar fi practicat de cât mai mulţi cetăţeni. Închipuie-ţi cum ar fi ca, din 9 milioane de votanţi (cam atâţia au ieşit la ultimele alegeri…), 2 sau 3 milioane să voteze în alb. Şocul ar fi total şi clasa politică, în totalitatea ei, ar fi obligată să-şi revizuiască atitudinea.

Spectacolul Mânia.ro se reiala Cluj în 20 ianuarie. În ce alte locuri din țară l-ați mai dat și cum a fost reacția oamenilor? Adesea mi se pare că în Cluj trăim într-o bulă rozosină față de restul țării și habar n-avem că lucrurile stau cu totul altfel în țară. Tu mergi des prin alte orașe cu concerte și spectacole. Cum e lumea în țară, așa, la cald?

Mihnea Blidariu: Am mai jucat la Bucureşti, Alba-Iulia, Braşov, Târgu-Mureş şi Arad. În primăvara asta,, de fapt, chiar mai repede, din februarie, vrem să ajungem în Moldova, la Iaşi şi la Bacău, dar şi în sud, la Craiova sau Piteşti.

Chiar vorbeam cu Paul, zilele astea, că oraşul ăsta, Cluj, pare tot mai mult din altă ţară. Oamenii sunt mult mai echilibraţi faţă de alte locuri, şi mult, mult mai toleranţi. Lumea în ţară e foarte mânioasă, dar aşa…cum să zic…fierbe în sucul propriu. Oamenii nu au exerciţiul protestului, al actului civic şi se simt neputincioşi, pentru că nu ştiu cum să practice acest drept, de a exprima o opinie în public. Dar vor învăţa, şi vor învăţa repede, pentru că, pur şi simplu, nu mai e timp de lamentări la “umbra frigiderului”, vorba celor de la Implant Pentru Refuz…

Spectacolul a fost primit foarte bine, în sensul că am resimţit, din partea publicului, doza de şoc şi inconfortabil pe care o aşteptam. Este un  spectacol menit să incomodeze şi să pună pe gânduri. Atunci când publicul tace, în întuneric, la final, vreme de 1-2 minute, ştii că ceea ce ai prezentat a ajuns undeva, dincolo de simpla stare de spectator…

Mai spuneai pe HotNews că “Tineretul poate face schimbări sociale, dar e doar o minoritate ținută departe de mediul social și politic tocmai de social și politic”. Tu ești lider de opinie pentru tineri – o anumită categorie – de destui ani. Simți schimbări? Simți revoluția prin evoluție pe care ți-o dorești?

Mihnea Blidariu: Aş prefera să fiu considerat un partener de dialog care are acces la o audienţă mai largă, mai degrabă decât un lider. Tinerii ar trebui să nu repete greşelile părinţilor şi să nu mai caute “protecţia” şi “îndrumarea” unui lider, oricare ar fi el. Dialogul este esenţial, acum, şi educarea tinerilor în acest spirit, al dialogului şi al acţiunii civice. Într-un fel, da, simt că există o bună parte a tineretului care se implică mai mult şi, încet, încet, numărul acestor tineri creşte. Pe de altă parte, prăpastia socială dintre ei şi ceilalţi tineri, neinformaţi, ne-educaţi, ţinuţi departe de cultură din cauza sărăciei şi a unui mediu familial dezinteresat, creşte. Dincolo de schimbarea pe care ne-o dorim, trebuie să ajungem cumva la aceşti tineri, să îi facem să conştientizeze că problemele ţării sunt şi ale lor şi că au dreptul la o voce, ca toţi ceilalţi cetăţeni.

Regizorul Alexandru Tocilescu (decedat în noiembrie 2011) scrisese cu ceva timp în urmă un articol despre cum nu iubește România (* Update: epistola dată publicităţii de Radio România Actualităţi, alături de poza lui Tocilescu a fost scrisă de fapt de Ion Ionescu, un cititor al ziarului Cotidianul.). Actrița Maria Dinulescu, care a ajuns sus în ierarhia tinerelor valori, și-a publicat pe blog aplicația pentru o viză de ședere în SUA. E limpede că și tu ești mânios pe România, dar cred că n-o urăști. Pentru că rămâi și contribui la schimbările care pornesc de jos în sus (cum e și sănătos). De ce rămâi? Cum faci să “Don’t let your dreams fall asleep”?

Mihnea Blidariu: Nu cred că domnul Tocilescu sau domnişoara Dinulescu urăsc România. Scrisoarea domnului Tocilescu este foarte dură, şi îl înţeleg pe deplin, dar domnia sa a avut timp să obosească…totuşi, avea o vârstă. Însă eu tocmai de asta rămân şi de asta aleg să lupt. Nu dintr-un fel de idealism, ci tocmai pentru motivul practic de a nu ajunge să obosesc de ţara mea, atunci când voi avea 50-60 de ani. Şi pentru ca nici copiii mei să nu obosească de ţara lor.

Cum fac? E simplu: îmi pasă! Nu mă întreba cum îmi pasă, că nu ştiu să explic. Tot ce ştiu este că avem cu toţii conştiinţă. Unii dintre noi trebuie doar să caute mai adânc după ea…

***

Ești din Cluj, dar ai studiat teatru la Târgu Mureș și am citit că ai o relație veche cu spectacolele de improvizație care se joacă în baruri și alte spații inedite. Cum ai ajuns să faci spectacolul de cabaret politic Mânia.ro?

Paul Socol: Toată lumea mă întreabă de ce am plecat din Cluj. De data asta nu vreau să mai zic. :)) Mi-a plăcut improvizația mereu. O să-mi placă mereu. E libertatea de care are nevoie fiecare actor. Îți aduce aminte că poți să fi copil și să te joci. Mânia.ro a fost o obsesie pe care trebuia să o duc până la capăt. Îl cunosc pe Mihnea de ceva ani, sunt mare fan Luna Amară și un mare fan Mihnea. :)) Glumesc, da’ omu’ chiar scrie mișto. Eu am adus-o pe Simina Zana pe regie, Mihnea l-a propus pe Andrei Puiu de la Chilli Famili, am furat-o și pe Alina Frâncu, am făcut o echipă faină și am construit proiectul ăsta împreună!

Am citit într-un interviu pentru Adevărul că formația ta Andărcavăr Bend cu care parodiezi piese cunoscute de la formații care-și merită prea puțin popularitatea, gen Andre sau 3sud Est, ți-a folosit să îți descătușezi latura comică. Și că ești un tip foarte amuzant. Spectacolul Mânia.ro apasă alte corzi cu mesajele sale sociale. Mihnea a zis că prin poeziile sale mai și râde cinic. Pentru tine cum e acest spectacol? Ești mânios, îți vine să râzi? În ce stare intri și ce vrei să transmiți cu textele scrise de Mihnea Blidariu?

Paul Socol: Cu Andărcavăr Bend e altă poveste. E o nebunie. Ne distrăm, improvizăm prin concerte, facem parodii. E un peisaj diferit față de cel care îți este oferit de teatru. Dar mă ajută enorm. Îmi ține mintea în priză!🙂 Eu întotdeauna m-am folosit de umor ca să mă protejez. E sistemul meu. Mânia.ro e un proiect personal, subiectul mă afectează direct. Ne afectează pe noi toți, de fapt, pentru că e vorba de noi și despre cum trăim și ce-am trăit în țara asta. Mânia.ro nu e un spectacol de teatru, e un protest! Nu-mi place să arăt cu degetul, dar o fac uneori dacă trebuie!

 Tot în interviul acela am citit că te-ai apucat de teatru încă din liceu, la Cluj, la clasa Melaniei Ursu și că ai făcut inclusiv poezie protestatară, care te-a maturizat mult prea repede. De-asta ai vrut să faci parte dintr-un spectacol de acest gen? Să ajuți la maturizarea altora?

Paul Socol: Da, n-am vrut neapărat să fac parte dintr-un spectacol protestatar. Așa era filmu’ în liceu. :)) Adică, erau examene de clasă. Glumesc. Ăăăăăă… nu știu ce să zic. :)) Asta a fost în liceu… au trecut ceva ani. Nu are nicio legătură cu proiectul ăsta.

În descrierea spectacolului apare ideea că revoluția necesară acum la noi e una prin evoluție. Simți că se întâmplă asta? Impresii după spectacolul jucat prin țară și după participarea la protestele pașnice de la Cluj, Occupy Roșia Montană, Pre-Occupy Cluj.

Paul Socol: Ar fi interesant să te gândești că poți să schimbi societatea prin cultură, prin teatru, în România. Dar asta e o chestie mai utopică decât orice. Nici măcar eu nu sunt chiar atât de idealist. :)) Dacă tu ca om ai nevoie de un spectacol ca să te trezești la realitate și să lupți pentru drepturile tale sau pentru o cauză înseamnă că trebuie să-ți pui niște întrebări. Noi nu oferim soluții. Nici răspunsuri. Noi punem întrebări și aruncăm cu sare pe rană. Da, este nevoie de o revoluție. Dar de una culturală! Ne prostește media românească. cenzura, corupția și minciuna din presă a întrecut orice măsură. Politicienii fac ce vor ei. Mulți dintre noi n-am prins comunismul în floare, dar parcă îl simțim astăzi fără să vrem. învelit într-un ambalaj frumos pe care scrie cu litere mari, ca pentru proști : ”DEMOCRAȚIE”.

Experiența și implicarea mea în campania ”Salvați Roșia Montană”, începută cu blocarea noastră în Hotelul Conti pe 7 Noiembrie 2011 și protestele de după, m-au schimbat enorm. Și mă bucur! Rezistența continuă! Suntem sătui să fim mințiți și controlați! Rezistența continuă! Salvați Roșia Montană!

 

Comments on: "Despre Mânia.ro cu Mihnea Blidariu şi Paul Socol" (4)

  1. […] au fost activiști și în seara de la Cluj, adaptându-se, spre bucuria lui Mihnea de la Luna Amară care nu se mai potoloea din scandat “Du-bi-o-za, Du-bi-o-za, Ole, Ole, Ole”. Bosniacii s-au […]

  2. sa-l intrebati pe mihnea daca mai sponsorizeaza timpane sparte

  3. […] energia pe care o are și pe care-o folosește cu încăpățânare să schimbe lucrurile. Mi-a zis aici de unde vine toată energia asta, dar, cu toate că-i știu ”secretul” și-i împărtășesc […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Tag Cloud

%d bloggers like this: