liberty freedomE aşa bine în America încât poţi avea 3 case, 2 joburi şi un yacht. Aşa am auzit că are o cunoştinţă. Doar că yachtul e pentru a ajunge la serviciu, joburile sunt pentru a păstra casele la care trebuie plătite rate, iar casele sunt trei fiindcă a venit criza, locul de muncă s-a mutat în alt oraş şi apoi în altul, iar casele nu au putut face drumul acesta aşa că au rămas, una câte una, în urmă. Sunt cam singure, fiindcă nimeni nu le mai vrea pe criză şi aşteaptă să le fie plătite ratele lunare. E aşa de bine în America!

Dar să nu fim invidioşi: e cam la fel – din ce în ce mai la fel – de bine şi la noi. Pentru a trăi „visul american” nu mai avem nevoie de vize, ba chiar nici de ochi închişi. Chiar dimpotrivă. „Visul american” se poate trăi intens şi în doză forte cu ochii larg deschişi şi îndreptaţi spre Diana Buluga şi Mihail Onaca, doi actori care fac cât o scenă plină de personaje.  Printre personajele în care ei se preschimbă sunt toate tipologiile umane şi toate felurile de a te căţăra spre împlinirea visului…american. Ăla cu succesul şi fericirea maxime.

Un predicator începe să-ţi caute prin buzunarele lăuntrice ale hainei sufleteşti pentru a găsi suzeta bebeluşului interior pe care l-ai pierdut, bebeluş pe care trebuie să-l cauţi şi să-l hrăneşti, să-l răsfeţi şi să-l ţii în puf. Dar înainte de toate astea, ar fi bine să-ţi arăţi aprecierea faţă de cel care ţi-a vândut aceşti minunaţi castraveţi, deşi eşti şi tu un grădinar, la urma urmei. O asiguratoare de vieţi te asigură că trebuie să plăteşti bani din greu dacă e să îţi clădeşti siguranţa pe lumea cealaltă – siguranţa că vei lăsa în urmă o grămadă cât de mare de bani de care ai fi putut să te bucuri, dar pe care ai ales să-i clădeşti într-o poliţă de care să aibă parte alţii. Un „zumbalău” vine să-ţi demonstreze cât de tare e să fii în formă şi să ţopăi până la extenuare pentru a intra în acea formă care nu e a ta, e cea impusă de standardele sociale, o formă fără fond, la urma urmei.

Îi vei întâlni în câteva zeci de minute pe toţi oamenii care cred că deţin cheia succesului,  deşi nu au deloc idee la ce uşă se potriveşte acea cheie, pe cei care speră – cu un optimism prefabricat în fel şi chip – că dacă se încăpăţânează să se agaţe de un ideal, e de ajuns pentru a-l transforma în realitate. Dar îi vei întâlni şi pe cei care au căzut în cele mai întunecate râpe, după ce au crezut că au găsit scurtături pentru a ajunge mai repede la îndeplinirea visului: un narcoman şi o condamnată la moarte.

Toţi cei pe care îi vei întâlni îţi vor da un prilej de introspecţie. Chiar vrei să trăieşti visul ăsta? Sau poate vrei să cauţi mai adânc în tine şi să-ţi găseşti propriul vis, unul autentic, nu unul semi-preparat, luat la promoţie. Poate vrei să SNAP out of it! Dar până atunci e musai să SNAP!

SNAP e un spectacol de teatru care te face să te simţi ca în faţa televizorului, dacă televizorul n-ar avea sticla care să te separe de ceea ce-ţi arată. SNAP te expune în direct şi are până şi reclame, la care nu vei ştii cum să reacţionezi, fiindcă mintea ta îţi va spune automat că e momentul să fugi la baie.

snapSNAP e un spectacol de teatru regizat de Cristian Pascariu, care e mai ales regizor de film (deocamdată de scurtmetraj – „Beţişoare rock’n roll”, „Dincolo de muntele meu”, „După un an”, „Caseta nr. 4 /Alexandra” şi foarte-foarte proaspăturl „Mădălina, fată dragă” – dar sperăm că în cel mai scurt timp îşi va pune numele şi pe genericul primului lungmetraj). O să vă povestesc altă dată –sper să am ocazia cât de curând – cum a ascuns Pascariu în fiecare scurtmetraj de-al său câte un tablou celebru. Şi nu, nu le-a furat de la Rotterdam.

SNAP e bazat pe textele lui Eric Bogosian, un tip foarte (multi lateral) talentat, care e cunoscut şi pentru rolul căpitanului Danny Ross din serialul „Law & Order: Criminal Intent” şi cel mai recent a apărut în „The Good Wife” să-i facă zile fripte Aliciei.

SNAP e o producţie Create.Act.Enjoy, o companie dragă (pentru că oamenii din ea mi-s dragi) de teatru şi film din Cluj. SNAP face parte din stagiunea alternativă de spectacole independente din Cluj, despre care sunt mai multe de aflat aici.

SNAP se joacă iar în 15 martie, de la ora 20:00 în Răgaz, la Cluj. Detaliile le aflaţi aici.

* Ilustraţii de Mihail Onaca. Fiindcă Bogosian nu-i singurul din lume multilateral talentat. Create.Act.Enjoy!

(Raluca. Raluca Bugnar)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Tag Cloud

%d bloggers like this: