Posts tagged ‘schimbare’

Fetele şi fetiţele mele

Raluca de 15 ani are unghiile albastre. Raluca de 28 de ani le are mov.

Raluca de 15 ani are unghiile albastre. Raluca de 28 de ani le are mov.

(Raluca: ) „Şi ce-ai vorbi cu tine la 15 ani? Crezi că ea ar fi mulţumită de tine s-au te-ar certa?”, m-a întrebat Mihai (unul dintre cei cam mulţi Mihai pe care îi ştiu – rezultă confuzii). E genul de întrebare care are rubrica ei în emsiunea The Conversation (despre care am scris mai multe aici) aşa că mă mai gândisem la ea. Raluca de la 15 ani ar spune „Bravo!” şi ar fi mai fericită pentru mine decât sunt eu câteodată fiindcă pentru ea, ceea ce pentru mine a devenit obişnuinţă, ar fi nou şi extraordinar. Am citit câte ceva din jurnalul în care scriam în 1999 aşa că ştiu sigur cum era Raluca de 15 ani. Să spunem doar că îi plăceau foarte mult oamenii şi că îşi dorea să o placă şi alţii pe ea, să o înţeleagă, să aibă cu cine să relaţioneze la nivelul ăla uman, aproape intuitiv. Sigur se bucură pe undeva pe acolo pe unde ştiu că a rămas în mine să ştie că am în jur atâţia oameni care pot să spună vorbe bune şi adevărate despre mine, care îmi arată şi îmi dau încredere, care se bucură când mă văd, mă aud sau mă citesc, care îmi cer sfaturi şi păreri, care împart experienţe şi lucruri cu mine, mă caută să râdem sau să ne plângem de una alta. (more…)

Advertisements

Până la urmă, racul merge înainte sau înapoi?

Milla Jovovich si zombalaii din ”Resident Evil”

(Raluca: ) ”Vorbești de parcă te-ai fi trimis pe tine la colț”, mi-a spus. Acum vreo lună (sau două?!) m-am întâlnit la cafea cu Anda, o prietenă pe care n-o mai văzusem de doi ani (mda, amândouă la Cluj). Chiar așa, ar trebui să o sun să văd ce mai face, acum că am iar bani de ieșit  în oraș. Cum nu ne mai văzuserăm de mult, ne-am făcut o dare de seamă… în română nu sună bine asta – un update. Când fac asta îmi amintesc câte am greșit și câte am corectat și de fiecare dată mă străduiesc să văd lucrurile bune în culori mai puternice, în forme mai bine conturate. Dar chiar și așa, răutățile pipernicite și decolorate tot mă dor, iar asta fiindcă nu m-am iertat încă de tot.

Am început să am mai multe gânduri bune când n-am mai suportat durerile de cap de la cele rele. Tana spune că e mai ușor să lupți cu demonii dacă sunt mai mulți fiindcă mai învingi din ei și simți că mai și câștigi, că rezolvi câte ceva. Dacă e doar unul, ajunge să te obsedeze, pare mult mai mare și mai tare și teama e mai puternică dacă are o singură sursă. Paradoxal, dacă sunt mulți demoni care sar pe tine, ești una bucată Milla Jovovich în ”Resident Evil” sau, după caz una bucată pui de Chuck Norris. Un soi de ”unde-s mulți, puterea crește” with a twist. Așadar, pot să mă consider norocoasă: am avut și am mulți demoni cu care să mă lupt. (more…)

De ziua noastră

(Tana:) Am doi colegi de facultate care mă întreabă recurent de ce nu vreau să plec din țară. Adică, aș câștiga de zece ori mai bine, condițiile din spitale ar fi infinit mai bune, nu ar trebui să îmi pun pacienții să își cumpere inclusiv fașe sterile, pentru că fondurile spitalelor s-au terminat. Nu aș fi în situația în care să știu că există tratament nou pentru cutare boală, dar să înghit în sec și să sper că poate o campanie pe vreun blog sau rețea socială o să salveze un pacient cu limfom. Sănătatea în România e la pământ, nici o noutate în asta. Dar eu vreau să fiu medic aici, în țară.

Nu sufăr de ceva patriotism naiv. Ideea de patriotism mi se pare absurdă, în contextul în care nu avem nici un fel de idealuri și obiective concrete la care să aspirăm. Suferim de plângere de milă colectivă, dar puțini iau atitudine într-o discuție publică și mulți șușotesc prin băi de companii. Atitudinea „să-mi fie bine acu, că mâine om vedea” e omniprezentă, nu avem principiul sacrificiului de azi pentru un viitor mai bun. Ne dorim schimbare, fără să știm exact în ce constă schimbarea aia și ce plan trebuie aplicat ca să se și întâmple. Pur și simplu să fie „altceva”, chiar dacă un „altceva” fără perspective clare, e în final „la fel”.

Sunt conștientă de neajunsurile traiului în România, de scara de valori diformă și descendentă. Dar dacă (more…)

Tag Cloud